Statut al profesiei de consilier juridic 6 martie 2004

Posted by in Legislatie on 29/09/2014 0 comments

legislatiePublicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 684 din 29 iulie 2004

În temeiul Legii nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 867 din 5 decembrie 2003, al prevederilor art. 9, 40, 41 şi 45 din Constituţie, republicată,

Congresul Extraordinar al Colegiilor Consilierilor Juridici din România adoptă prezentul statut.

I. DISPOZIŢII GENERALE
Art. 1. – Profesia de consilier juridic face parte din categoria profesiilor juridice, se organizează ca un corp profesional şi se exercită conform prevederilor Legii nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic şi prevederilor prezentului statut.
Art. 2. – Profesia de consilier juridic este independentă şi organizată autonom, fiind exercitată integrat în sistemul de justiţie românesc.
Art. 3. – Profesia de consilier juridic se exercită personal de către consilierul juridic înscris pe Tabloul profesional al consilierilor juridici definitivi sau stagiari, denumit în continuare Tablou, ţinut de către Colegiile Consilierilor Juridici din România.
Art. 4. – Consilierul juridic, în exercitarea profesiei, se supune numai Constituţiei, legii, codului de deontologie profesională şi prezentului statut al profesiei.
Art. 5. – În exercitarea profesiei şi în legătură cu aceasta, consilierul juridic este independent profesional şi nu poate fi supus nici unei îngrădiri sau presiuni de orice tip, acesta fiind protejat de lege împotriva acestora.
Art. 6. – Consilierul juridic asigură apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale statului, ale autorităţilor publice centrale şi locale, ale instituţiilor publice şi de interes public, ale celorlalte persoane juridice de drept public, precum şi ale persoanelor juridice de drept privat şi ale celorlalte entităţi interesate în conformitate cu Constituţia şi cu legile ţării.
Art. 7. – Relaţia profesională dintre consilierul juridic şi beneficiarul serviciilor sale se bazează pe onestitate, probitate, corectitudine, confidenţialitate şi independenţa opiniilor profesionale.
Art. 8. – În activitatea sa, consilierul juridic asigură:
– consultanţa, asistenţa şi reprezentarea autorităţii sau a instituţiei publice ori a persoanei juridice în favoarea căreia exercită profesia, apără drepturile şi interesele legitime ale acestora în raporturile lor cu autorităţile publice, instituţiile de orice natură, precum şi cu orice persoană juridică sau fizică, română ori străină;
– avizarea şi contrasemnarea actelor cu caracter juridic în condiţiile legii.
Art. 9. – Activitatea de consilier juridic este considerată vechime în muncă juridică în funcţiile de magistrat, avocat, notar public sau în alte funcţii juridice, potrivit dispoziţiilor legale specifice fiecăreia dintre aceste profesii.

II. CONSILIERUL JURIDIC
1. Realizarea profesiei
Art. 10. – a) Activitatea profesională a consilierului juridic se realizează prin:
– consultaţii şi cereri cu caracter juridic în toate domeniile dreptului;
– redactarea de opinii juridice cu privire la aspecte legale ce privesc activitatea acesteia;
– redactarea proiectelor de contracte, precum şi negocierea clauzelor legale contractuale;
– asistenţa, consultanţa şi reprezentarea juridică a persoanelor juridice şi a altor entităţi interesate;
– redactarea de acte juridice, atestarea identităţii părţilor, a consimţământului, a conţinutului şi a datei actelor încheiate, care privesc persoana juridică în favoarea căreia consilierul juridic exercită profesia;
– avizarea şi contrasemnarea actelor cu caracter juridic;
– verificarea legalităţii actelor cu caracter juridic şi administrativ primite spre avizare;
– semnarea la solicitarea conducerii, în cadrul reprezentării, a documentelor cu caracter juridic emanate de la persoana juridică sau de la instituţia publică reprezentată;
b) 1. avizele pentru legalitate şi conformitate vor fi însoţite de semnătura şi parafa profesională;
2. parafa profesională individuală va cuprinde în mod obligatoriu următoarele elemente:
– denumirea “COLEGIUL CONSILIERILOR JURIDICI” (teritorial – JUDEŢ);
– sigla “COLEGIUL CONSILIERILOR JURIDICI” (teritorial – JUDEŢ);
– numele şi prenumele consilierului juridic, însoţite de menţiunea S (stagiar) sau D (definitiv), după caz;
– codul unic de identificare, format din 2+4 (patru) cifre, alocat în ordinea înscrierii în Tablou, cod unic de înregistrare ce nu va mai putea fi realocat (primele două cifre reprezintă judeţul);
c) în condiţiile în care actul juridic supus avizării pentru legalitate nu este conform legii, consilierul juridic va formula un raport de neavizare în care va indica neconcordanţa acestuia cu normele legale, în vederea refacerii actului;
d) consilierul juridic, indiferent de forma în care îşi desfăşoară activitatea profesională, se subordonează, numai pe linie administrativă, persoanei juridice în favoarea căreia îşi exercită profesia.
Art. 11. – Dreptul la opinie profesională a consilierului juridic este garantat.
Art. 12. – Consilierul juridic poate reprezenta gratuit în justiţie rudele sale, ale soţului/soţiei, până la gradul IV inclusiv.
Art. 13. – a) În exercitarea profesiei şi în legătură cu aceasta, consilierul juridic este obligat să păstreze secretul profesional privitor la cauza ce i-a fost încredinţată, cu excepţia cazurilor prevăzute expres de lege.
b) Pentru activitatea depusă, consilierul juridic are dreptul să fie remunerat conform prevederilor formei scrise a raportului juridic care stă la baza exercitării profesiei faţă de beneficiar.
c) În scopul asigurării secretului profesional, actele şi lucrările cu caracter profesional aflate asupra consilierului juridic sau la locul de exercitare a profesiei sunt inviolabile. Percheziţionarea consilierului juridic, a domiciliului ori a biroului său nu poate fi făcută decât de procuror, în temeiul unui mandat emis în condiţiile legii. Nu vor putea fi ascultate şi înregistrate, cu nici un fel de mijloace tehnice, convorbirile telefonice ale consilierului juridic şi nici nu va putea fi interceptată şi înregistrată corespondenţa cu caracter profesional, decât în condiţiile şi cu procedura prevăzute de lege.
2. Dobândirea calităţii de consilier juridic
A. Primirea în profesie
Art. 14. – Poate fi consilier juridic persoana care îndeplineşte următoarele condiţii:
a) este cetăţean român şi are domiciliul în România;
b) are exerciţiul drepturilor civile şi politice;
c) este licenţiată a unei facultăţi de drept;
d) este aptă din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei; această condiţie se dovedeşte cu certificat medical eliberat în condiţiile legii;
e) nu se află în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute de Legea nr. 514/2003.
Art. 15. – Înscrierea în profesia de consilier juridic se face în mod individual, pe baza unei cereri adresate Colegiului Consilierilor Juridici pe a cărui rază teritorială domiciliază, conform regulamentului şi statutului fiecărui colegiu teritorial.
Art. 16. – (1) Cererea de înscriere în profesie va fi însoţită de acte care să ateste îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 8, 9 şi 10 din Legea nr. 514/2003, respectiv:
copii ale actului de identitate, ale actelor de stare civilă, ale certificatului de naştere, copie legalizată a diplomei de studii, cazierul judiciar, certificatul medical, două fotografii color pentru “Legitimaţia de consilier juridic” şi declaraţie pe propria răspundere că îndeplineşte condiţiile legale pentru dobândirea şi exercitarea profesiei de consilier juridic şi că nu este înscris în alt colegiu sau asociaţie profesională a consilierilor juridici.
(2) Colegiul teritorial verifică îndeplinirea condiţiilor generale şi speciale prevăzute de legea şi statutul profesiei şi avizează admiterea în colegiul respectiv.
(3) După aprobarea cererii, solicitantului i se va elibera decizia de înscriere în profesie, conform vechimii sale în activităţi juridice.
(4) Taxele de înscriere se vor stabili de către fiecare colegiu teritorial.
Art. 17. – La primirea în corpul profesional, consilierul juridic depune următorul jurământ:
“În numele Legii, Onoarei şi Adevărului
jur
să respect Constituţia şi legile ţării, să-mi exercit profesia
independent, cu demnitate şi probitate şi să păstrez
secretul profesional.
Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”
B. Demnitatea profesională
Art. 18. – Este nedemn de a fi consilier juridic acela care:
a) a fost condamnat definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni de natură a aduce atingere profesiei de consilier juridic;
b) în exercitarea profesiei de consilier juridic a săvârşit abuzuri prin care au fost încălcate drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, stabilite prin hotărâre judecătorească irevocabilă;
c) este declarat nedemn, pentru alte cauze, de lege.
C. Incompatibilitate şi compatibilitate
Art. 19. – Exercitarea profesiei de consilier juridic este incompatibilă cu:
a) calitatea de avocat;
b) activităţile care lezează demnitatea şi independenţa profesiei de consilier juridic sau bunele moravuri;
c) alte profesii autorizate sau salarizate;
d) funcţia şi activitatea de administrator sau de lichidator în cadrul procedurilor de reorganizare şi lichidare judiciară;
e) activitatea publicistică salarizată;
f) alte incompatibilităţi prevăzute de lege sau rezultate din situaţia de conflict de interese, în condiţiile legii.
Art. 20. – Exercitarea profesiei de consilier juridic este compatibilă cu:
a) activitatea didactică universitară şi de cercetare;
b) funcţia de arbitru, mediator sau expert, în condiţiile legii şi cu respectarea prevederilor legale privind conflictul de interese;
c) participarea la comisii de studii, de întocmire a proiectelor de reglementări juridice;
d) orice altă activitate profesională care nu încalcă situaţiile de incompatibilitate şi de nedemnitate;
e) calitatea de asociat, acţionar, administrator, cenzor la oricare dintre formele de organizare juridică prevăzute de lege.
D. Situaţii speciale cumulative. Societatea profesională
Art. 21. – Persoana juridică înfiinţată în baza Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, constituită de către unul sau mai mulţi consilieri juridici înscrişi în Tabloul ţinut de colegiile teritoriale, are caracter de societate profesională. În conformitate cu normele deontologice şi de etică profesională şi cu prezentul statut, aceste societăţi profesionale nu pot funcţiona în lipsa avizului de principiu dat de colegiul teritorial pe a cărui rază îşi au sediul, care va verifica, în principal, următoarele:
– calitatea de consilier juridic, conform legii şi statutului profesiei, a asociatului unic/asociaţilor/acţionarilor;
– obiectul de activitate să fie unic, respectiv activităţi juridice (consultanţă şi reprezentare juridică, exclusiv activităţi atribute speciale ale altor profesii juridice) cod CAEN 7411. În urma dobândirii personalităţii juridice şi a obţinerii autorizaţiilor de funcţionare, a avizului Colegiului, societatea profesională, prin grija acestuia, va fi înregistrată obligatoriu în partea cu destinaţie specială, respectiv Societăţi Profesionale, din Tabloul ţinut de colegiul teritorial.
Orice modificare adusă actelor constitutive ale acestor societăţi va trebui adusă la cunoştinţă colegiului teritorial în a cărui rază acestea îşi au sediul.
E. Dovedirea calităţii de consilier juridic
Art. 22. – (1) Calitatea de consilier juridic – cu drept de exercitare a profesiei se dovedeşte cu “Legitimaţia de consilier juridic” şi insigna profesiei, eliberate de fiecare colegiu consilierului juridic înscris în Tabloul Colegiului.
(2) Actele juridice redactate şi contrasemnate de consilierul juridic vor purta parafa acestuia, iar cele avizate pentru legalitate vor purta parafa şi semnătura acestuia.
(3) Modelul legitimaţiei de consilier juridic, cu însemnele corpului profesional, insigna şi parafa de avizare pentru legalitate sunt adoptate de Congresul Colegiilor Consilierilor Juridici din România.
F. Stagiul profesional
Art. 23. – (1) La debutul exercitării profesiei, consilierul juridic efectuează, în mod obligatoriu, un stagiu de pregătire profesională, perioadă în care are calitatea de consilier juridic stagiar.
(2) Stagiul reprezintă perioada premergătoare definitivării în profesia de consilier juridic şi are drept scop pregătirea profesională a consilierului juridic la începutul exercitării profesiei.
(3) Stagiul la debutul în profesie este obligatoriu şi efectiv.
(4) În timpul stagiului, consilierul juridic va avea calitatea de consilier juridic stagiar.
(5) Durata stagiului este de 2 ani. Consiliul colegiului teritorial, în mod excepţional şi numai după verificarea raportului făcut de şeful Biroului de îndrumare profesională, împreună cu consilierul juridic îndrumător, precum şi cu consilierul
juridic care sprijină cererea de admitere în colegiu pe baza unei activităţi profesionale meritorii, poate aproba reducerea perioadei de stagiu. Această reducere nu poate fi mai mare de 6 (şase) luni calendaristice.
(6) Stagiul se suspendă în perioada neexercitării profesiei.
(7) Perioada de stagiu efectuată înainte de data suspendării se ia în calcul pentru îndeplinirea stagiului.
(8) Drepturile şi obligaţiile administrative ale consilierului juridic stagiar sunt prevăzute în actul de decizie în baza căruia exercită profesia, beneficiind de toate celelalte drepturi ale funcţiei pe perioada stagiului.
(9) Consilierul juridic stagiar poate pune concluzii la judecătorie şi la tribunale ca instanţă de fond, la organele de urmărire penală, precum şi la celelalte organe administrative cu atribuţii jurisdicţionale.
(10) Consilierul juridic îndrumător este obligat să prezinte Consiliului colegiului teritorial, la sfârşitul perioadei de stagiu, un raport de activitate asupra modului în care stagiarul şi-a îndeplinit în mod efectiv îndatoririle profesionale.
(11) Asigurarea consilierului juridic îndrumător
Poate îndeplini calitatea de consilier juridic îndrumător numai consilierul juridic definitiv şi care se bucură de o reputaţie profesională neştirbită.
(12) Definitivarea
După efectuarea stagiului consilierul juridic stagiar va susţine examenul de definitivare.
Comisia de examinare după definitivat eliberează candidatului “Certificatul de promovare a examenului de definitivat” în baza căruia acesta este înscris pe Tablou cu menţiunea “definitiv”.
Taxa pentru susţinerea examenului de definitivat se stabileşte de către fiecare colegiu teritorial.
(13) Definitivarea în profesia de consilier juridic pe baza vechimii în celelalte funcţii juridice
Poate fi primit în profesie, în calitate de consilier juridic definitiv, cel care anterior sau la data primirii a îndeplinit funcţia de avocat, magistrat ori notar definitiv sau a îndeplinit alte funcţii juridice, potrivit dispoziţiilor legale specifice fiecăreia dintre aceste profesii, cel puţin 5 ani.
(14) Raportul dintre consilierul juridic definitiv – îndrumător şi consilierul juridic stagiar este de conlucrare profesională, în baza unui contract de îndrumare în formă scrisă.
Condiţiile efectuării stagiului şi ale definitivatului sunt conform Legii nr. 514/2003 şi vor fi prevăzute în regulamentele Comisiei metodologice a Uniunii Colegiilor Consilierilor Juridici din România (U.C.C.J.R.).
G. Interdicţii
Art. 24. – (1) Consilierul juridic nu poate asista sau reprezenta părţi cu interese contrare în aceeaşi cauză sau în cauze conexe şi nu poate pleda împotriva părţii care l-a consultat mai înainte în legătură cu aspectele litigioase ale pricinii.
(2) Consilierul juridic nu poate fi ascultat ca martor şi nu poate furniza relaţii nici unei autorităţi sau persoane cu privire la cauza care i-a fost încredinţată, decât dacă
are dezlegarea prealabilă, expresă şi scrisă din partea părţii în cauză, în condiţiile legii.
(3) Calitatea de martor are întâietate faţă de calitatea de consilier juridic, cu privire la faptele şi împrejurările pe care acesta le-a cunoscut înainte de a fi devenit apărător al vreunei părţi în cauză.
(4) Dacă a fost ascultat ca martor, consilierul juridic nu mai poate desfăşura nici o activitate profesională în acea cauză.
(5) Consilierul juridic nu poate îndeplini funcţia de expert, interpret sau traducător în cauza în care este angajat.
3. Exercitarea profesiei
Art. 25. – În scopul asigurării, garantării şi protejării dreptului neîngrădit la muncă, conform art. 3 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii şi art. 41 şi 45 din Constituţie, republicată, consilierul juridic îşi poate exercita profesia la alegere, în oricare dintre formele prevăzute de lege şi de statutul profesiei, cu respectarea prevederilor privind compatibilitatea şi incompatibilitatea în exercitarea acesteia.
Art. 26. – (1) Consilierul juridic este liber să aleagă şi să schimbe în orice moment opţiunea sa pentru exercitarea profesiei.
(2) Consilierul juridic definitiv sau stagiar, în vederea exercitării profesiei, se va înscrie pe Tabloul ţinut de colegiul teritorial.
(3) Consilierul juridic este obligat să anunţe în scris conducerea colegiului teritorial din care face parte despre orice intenţie de modificare a opţiunii sale privind exercitarea profesiei.
Art. 27. – Tabloul anual
(1) Colegiul teritorial are obligaţia să întocmească anual Tabloul, cu menţionarea numelui şi a prenumelui, codului unic de înregistrare, a poziţiei profesionale, respectiv stagiar sau definitiv, precum şi a situaţiei în ceea ce priveşte exercitarea profesiei (exclus, suspendat etc.).
(2) Prin grija colegiului teritorial, Tabloul anual şi modificările intervenite sunt comunicate U.C.C.J.R. şi instituţiilor prevăzute de lege.
Art. 28. – (1) Consiliul colegiului teritorial emite hotărâri de trecere pe Tablou a consilierilor juridici incompatibili, la cerere sau din oficiu, iar reînscrierea pe Tablou se face la cerere, după încetarea stării de incompatibilitate.
(2) Taxele de reînscriere pe Tablou se stabilesc de Consiliul colegiului teritorial.
Art. 29. – (1) Consilierii juridici care la data intrării în vigoare a Legii nr. 514/2003 au debutat în profesie, indiferent de vechimea în activitatea juridică, sunt trecuţi pe Tablou cu menţiunea “definitiv”.
(2) Consilierii juridici care de la data intrării în vigoare a Legii nr. 514/2003 nu pot face dovada debutului în profesie anterior acestei date sunt trecuţi pe Tablou cu menţiunea “stagiar”.
(3) Licenţiatul unei facultăţi de drept care solicită înscrierea în profesia de consilier juridic şi are o vechime de minimum 5 ani în alte profesii juridice va fi trecut pe Tablou cu menţiunea “definitiv”.
Art. 30. – Încetarea calităţii de consilier juridic
(1) Încetarea exercitării profesiei de consilier juridic are loc în următoarele situaţii:
a) prin renunţare scrisă la exercitarea profesiei;
b) prin deces;
c) dacă împotriva consilierului juridic s-a luat măsura excluderii din profesie.
(2) În toate situaţiile de încetare a exercitării profesiei de consilier juridic, acesta nu va mai putea folosi legitimaţia de consilier juridic, insigna, ştampilele şi roba.
Art. 31. – Suspendarea exercitării profesiei de consilier juridic
(1) Exercitarea profesiei de consilier juridic se suspendă în următoarele situaţii:
a) în caz de incompatibilitate;
b) pe perioada de interdicţie de a exercita activităţile profesionale, dispusă prin hotărâre judecătorească sau disciplinară;
c) în caz de neplată a taxelor şi a contribuţiilor profesionale timp de 3 luni de la scadenţa acestora până la lichidarea lor integrală;
d) în condiţiile în care consilierul juridic îndeplineşte alte funcţii juridice sau profesii salarizate.
(2) În toate situaţiile de suspendare a exercitării profesiei de consilier juridic, precizate la alineatul anterior, pe Tablou se vor face menţiunile corespunzătoare.
Art. 32. – Transferul
(1) Consilierul juridic care, din motive justificate, solicită transferarea într-un alt colegiu va notifica atât colegiul în care este înscris, cât şi colegiul în care urmează să se înscrie.
(2) Cererea de transfer trebuie să fie însoţită de actele pe care se întemeiază şi de un certificat eliberat de colegiul de la care se solicită transferul, certificat eliberat ulterior înregistrării cererii de transfer, prin care se constată că solicitantul nu a fost exclus, nu a devenit nedemn sau incompatibil, nu se află în curs de judecată penală ori disciplinară şi că a achitat la zi taxele şi contribuţiile profesionale către colegiu.
(3) Consiliul colegiului de la care se solicită transferul va aviza cererea, pe care o va înainta, împreună cu dosarul de înscriere în profesie, colegiului la care se solicită transferul.
Art. 33. – (1) Consiliul colegiului la care se solicită transferul va soluţiona cererea, potrivit raportului întocmit de un consilier delegat, care va verifica dosarul de înscriere în profesie al celui care solicită transferul, înaintat de colegiul de la care se solicită transferul o dată cu certificatul menţionat în articolul precedent, va aviza înscrierea în Tablou în mod corespunzător şi va elibera acestuia decizia de înscriere în Tablou, legitimaţia, insigna şi ştampilele.
(2) Consiliul colegiului de la care consilierul juridic se transferă va dispune prin decizie radierea consilierului juridic transferat din Tabloul ţinut de colegiul respectiv.
Art. 34. – Consilierul juridic transferat are obligaţia de a preda colegiului de la care se transferă legitimaţia, insigna şi ştampilele.
III. DREPTURILE ŞI ÎNDATORIRILE CONSILIERULUI JURIDIC
Art. 35. – Drepturile consilierului juridic
(1) Consilierul juridic are dreptul să fie înscris în Tablou, cu drept de exercitare a profesiei, şi are dreptul să acorde consultanţă juridică, să redacteze, să contrasemneze, să avizeze pentru legalitate acte juridice, să asiste şi să reprezinte
orice instituţie, autoritate publică, persoană juridică sau orice entitate interesată în toate domeniile de drept, în condiţiile Legii nr. 514/2003 şi ale prezentului statut.
(2) Consilierul juridic stagiar poate pune concluzii la judecătorie şi tribunale, ca instanţă de fond, la organele de urmărire penală, precum şi la celelalte organe administrative cu atribuţii jurisdicţionale.
(3) Consilierul juridic definitiv poate pune concluzii la instanţele judecătoreşti de toate gradele, la organele de urmărire penală, precum şi la toate autorităţile şi organele administrative cu atribuţii jurisdicţionale.
Art. 36. – Consilierii juridici au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în organele de conducere ale colegiilor şi ale U.C.C.J.R, în condiţiile prevăzute de statutele acestor organizaţii profesionale.
Art. 37. – În scopul asigurării secretului profesional, actele şi lucrările cu caracter profesional aflate asupra consilierului juridic, la domiciliul acestuia şi la locul unde îşi exercită profesia sunt inviolabile.
Art. 38. – Raportul dintre consilierul juridic şi persoana juridică pe care o asistă sau o reprezintă nu poate fi stânjenit sau controlat.
Art. 39. – Consilierii juridici nu răspund penal, material, administrativ sau disciplinar pentru susţinerile făcute oral ori în scris în faţa instanţei de judecată sau a altor organe, dacă acestea sunt în legătură cu apărarea şi necesare cauzei ce i-a fost încredinţată.
Art. 40. – Îndatoririle consilierului juridic
(1) Consilierul juridic apără drepturile şi interesele legitime ale instituţiei, persoanei juridice, autorităţii sau entităţii pentru care exercită profesia, asigură consultanţă şi reprezentare juridică, avizează şi contrasemnează actele cu caracter juridic emise de acestea.
(2) Consilierul juridic acordă consultanţă, opinia sa fiind consultativă.
Consilierul juridic formulează punctul său de vedere potrivit prevederilor legale şi a crezului său profesional.
Consilierul juridic manifestă independenţă în relaţia cu organele de conducere ale persoanei juridice unde exercită profesia, precum şi cu orice alte persoane din cadrul acesteia; punctul de vedere formulat de către consilierul juridic în legătură cu aspectul juridic al unei situaţii nu poate fi schimbat sau modificat de către nici o persoană, consilierul juridic menţinându-şi opinia legală formulată iniţial, indiferent de împrejurări.
În exercitarea profesiei, consilierul juridic nu poate fi supus nici unei presiuni din partea persoanei juridice unde îşi exercită profesia sau din partea oricărei alte persoane juridice de drept public ori privat.
Consilierul juridic, în exercitarea profesiei, se supune numai Constituţiei, legii, statutului profesiei şi regulilor eticii profesionale.
(3) Consilierul juridic va aviza şi va semna acte cu caracter juridic, avizul pozitiv sau negativ, precum şi semnătura sa fiind aplicate numai pentru aspectele strict juridice ale documentului respectiv.
Consilierul juridic nu se pronunţă asupra aspectelor economice, tehnice sau de altă natură cuprinse în documentul avizat ori semnat de acesta.
Consilierii juridici sunt obligaţi să respecte solemnitatea şedinţelor de judecată şi să nu folosească expresii jignitoare faţă de completul de judecată, faţă de ceilalţi consilieri juridici, avocaţi sau faţă de părţile din proces.
Art. 41. – Consilierii juridici sunt datori să studieze temeinic cauzele în care asistă sau reprezintă instituţiile, autorităţile ori entităţile interesate, să se prezinte la termene la instanţele de judecată sau la organele de urmărire penală ori la alte instituţii, să manifeste conştiinciozitate şi probitate profesională, să pledeze cu demnitate faţă de judecător şi de părţile în proces, să depună concluzii orale sau note de şedinţă ori de câte ori consideră necesar acest lucru sau instanţa de judecată dispune în acest sens.
Art. 42. – (1) Consilierii juridici sunt obligaţi să participe la şedinţele convocate de Consiliul Colegiului, la activităţile profesionale şi la şedinţele organelor de conducere din care fac parte.
(2) Absentarea repetată şi în mod nejustificat constituie abatere disciplinară.
Art. 43. – (1) Consilierii juridici sunt obligaţi să ţină evidenţele cerute de lege şi pe cele prevăzute în regulamentele corpului profesional, adoptate de Consiliul U.C.C.J.R. – cu privire la cauzele în care asistă sau reprezintă, să avizeze pentru legalitate actele juridice şi să achite cu regularitate taxele şi contribuţiile stabilite pentru formarea bugetului Colegiului şi bugetului U.C.C.J.R.
(2) La înscrierea sau reînscrierea în colegiu, fiecare consilier juridic va achita o taxă stabilită de Consiliul U.C.C.J.R., ce se face venit atât la bugetul colegiului respectiv, cât şi la bugetul U.C.C.J.R.
Art. 44. – Consilierii juridici sunt obligaţi să restituie actele ce le-au fost încredinţate instituţiei, autorităţii sau entităţii interesate de la care le-au primit.
Art. 45. – (1) Obligaţia de a păstra secretul profesional, prevăzută în art. 16 din Legea nr. 514/2003 este absolută şi limitată în timp, conform clauzei de confidenţialitate. Ea se extinde asupra tuturor activităţilor consilierului juridic.
(2) Consilierul juridic nu poate fi obligat în nici o circumstanţă şi de către nici o persoană fizică sau juridică să divulge secretul profesional.
(3) Aceeaşi obligaţie revine organelor de conducere ale colegiilor teritoriale şi angajaţilor acestora cu privire la informaţiile cunoscute de către aceştia în funcţiile pe care le deţin.
Art. 46. – (1) După 90 de zile de la publicarea prezentului statut, consilierii juridici sunt obligaţi să poarte robă în faţa tuturor instanţelor judecătoreşti.
(2) Caracteristicile robei sunt identice cu cele ce privesc exercitarea profesiei de avocat, diferenţiindu-se prin însemnele proprii ale corpului profesional şi prin combinaţiile culorilor negru cu galben-auriu.
(3) Purtarea robei în afara incintei instanţei judecătoreşti este interzisă.
Art. 47. – Evidenţele activităţii consilierului juridic
(1) Evidenţele activităţii consilierului juridic, actele şi documentele sunt ţinute de acesta, potrivit reglementărilor privind activitatea persoanei juridice, entităţii în favoarea căreia îşi exercită profesia.
(2) Consilierul juridic ţine evidenţa în cazurile litigioase sau nelitigioase în care a fost sesizat.
(3) Indiferent de reglementările persoanei juridice sau entităţii în favoarea căreia îşi exercită profesia, consilierul juridic va ţine evidenţa următoarelor activităţi:
– intrările şi ieşirile de corespondenţă juridică numerotate şi datate;
– registrul de evidenţă privind orice situaţie litigioasă cu care a fost sesizat;
– registrul de evidenţă privind avizele scrise – datate şi numerotate;
– registrul de înregistrare a actelor juridice atestate de consilierul juridic cu privire la identitatea părţilor, a conţinutului şi a datei actelor.
Modelele acestor registre se adoptă de Comisia metodologică a U.C.C.J.R. şi se comunică tuturor colegiilor.
(4) La încetarea raporturilor juridice care stau la baza exercitării profesiei faţă de o persoană juridică publică sau privată, entitate interesată, română ori străină, consilierul juridic va preda, pe bază de proces-verbal, în vederea arhivării, toate documentele aferente activităţii depuse.
(5) Predarea pe bază de proces-verbal, numerotat şi datat, a documentelor menţionate mai sus îl descarcă în totalitate, de orice răspundere, pe consilierul juridic.
Art. 48. – Consilierul juridic răspunde pentru încălcarea obligaţiilor profesionale, potrivit legii şi prezentului statut.
Art. 49. – Activitatea desfăşurată de consilierul juridic este o activitate de mijloace şi nu de rezultat.
Art. 50. – La încetarea raportului juridic care stă la baza exercitării profesiei de consilier juridic faţă de beneficiarul prestaţiei, consilierul juridic va informa în scris colegiul din care face parte. În situaţia în care consilierul juridic nu va face informarea mai sus menţionată imediat şi continuă să îşi exercite profesia, va răspunde potrivit reglementărilor care sancţionează exercitarea fără drept a unei profesii. În acest caz, la constatare, Colegiul va sancţiona disciplinar consilierul juridic, în funcţie de gravitatea situaţiei.
Art. 51. – Consilierul juridic înscris în Colegiu, dar care nu îşi va putea exercita profesia, se consideră suspendat.
Art. 52. – Consilierului juridic, funcţionar public, îi sunt aplicabile şi beneficiază şi de prevederile legii funcţionarului public.
Art. 53. – Protecţia drepturilor profesionale, economice şi sociale ale consilierului juridic
(1) Conform art. 23 din Legea nr. 514/2003, în activitatea sa profesională consilierul juridic se bucură de protecţia legii, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Percheziţionarea consilierului juridic, a domiciliului ori a locului său de muncă sau ridicarea de înscrisuri ori de bunuri de la acesta nu poate fi făcută decât de procuror în baza unui mandat emis de judecător.
Art. 54. – Exercitarea activităţilor specifice profesiei de consilier juridic: consultanţă, asistenţă, reprezentare juridică, avizare pentru legalitate şi contrasemnare de acte juridice de către persoane neautorizate prin nerespectarea condiţiilor prevăzute de lege şi de prezentul statut reprezintă exercitare fără drept a profesiei de consilier juridic şi se sancţionează conform legii penale.
Art. 55. – (1) Toţi consilierii juridici asociaţi, membri ai colegiilor teritoriale, au îndatorirea de a participa la activităţile profesionale, stagiile de pregătire profesională, conferinţele, simpozioanele şi la orice alte manifestări organizate de colegiile teritoriale şi U.C.C.J.R. potrivit statutelor şi regulamentelor acestora.
(2) Colegiile şi U.C.C.J.R. au obligaţia să acţioneze prin toate mijloacele legale pentru organizarea şi exercitarea unitară şi specializată a profesiei.
(3) Lipsa nejustificată a consilierului juridic asociat de la formele de pregătire profesională sau neabsolvirea acestora constituie abatere disciplinară, fiind sancţionată cu suspendarea din profesie pentru o perioadă cuprinsă între o lună şi 6 luni.
Art. 56. – Colegiile şi U.C.C.J.R. pot colabora în scopul realizării şi promovării politicilor şi strategiilor de formare profesională a consilierilor juridici cu Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor (C.N.F.P.A.), înfiinţat în temeiul prevederilor Legii nr. 132/1999, republicată.
Art. 57. – (1) În temeiul art. 38, art. 39 alin. (1) lit. g), art. 188 alin. (1) lit. c), e) şi g), art. 189 lit. a, c), e) şi f), art. 190 şi 193 din Legea nr. 53/2003, cu modificările ulterioare, coroborate cu art. 41 alin. (2) din Constituţie, republicată, beneficiarii serviciilor profesionale ale consilierilor juridici angajaţi sau numiţi vor iniţia participarea atât la stagiile de formare profesională, cât şi la toate formele de pregătire profesională specifică profesiei de consilier juridic, prin acte adiţionale la actele de angajare a serviciilor profesionale sau în actele de numire, asigurând plata cheltuielilor ocazionate de aceste forme de pregătire profesională.
(2) În scopul formării profesionale a consilierilor juridici angajaţi sau numiţi în funcţie, beneficiarii serviciilor profesionale ale acestora vor suporta cheltuielile pentru reorganizarea profesiei ocazionate de: înscrierea în colegiu, achiziţionarea robei, a legitimaţiei de consilier juridic, a insignei, ştampilelor profesionale, precum şi a tuturor registrelor de evidenţă profesională.
(3) Cheltuielile avansate de consilierul juridic, ocazionate de reorganizarea profesiei precizate la alineatul precedent, se vor deconta acestuia de către autoritatea sau instituţia publică ori de către persoana juridică în favoarea căreia acesta exercită profesia de consilier juridic.
Art. 58. – (1) Autorităţile, instituţiile şi persoanele juridice la care consilierii juridici îşi exercită profesia în mod permanent sunt obligate să asigure acestora spaţii distincte şi corespunzătoare atât pentru buna desfăşurare a activităţilor profesionale, cât mai ales pentru asigurarea confidenţialităţii şi secretului profesional stabilite de lege.
(2) În acelaşi scop, pentru exercitarea corespunzătoare a profesiei de consilier juridic, acestea vor asigura baza tehnico-materială necesară, birotica şi orice alte utilităţi necesare îndeplinirii serviciului profesional.
Art. 59. – Autorităţile administrative judeţene şi locale vor asigura sprijin pentru identificarea de spaţii corespunzătoare funcţionării organizaţiilor profesionale, colegiilor consilierilor juridici şi pentru asigurarea formării profesionale a membrilor săi, care exercită un serviciu profesional specializat, de interes general.
Art. 60. – (1) Pentru activitatea sa profesională consilierul juridic are dreptul la o remuneraţie de bază, stabilită prin negociere pentru consilierul juridic ce are statut de salariat, sau conform legilor speciale pentru cel numit în funcţie.
(2) Deosebit de remuneraţia de bază astfel stabilită, în considerarea specificului muncii şi a importanţei sociale a serviciilor profesionale, în temeiul art. 25 şi 26 din Legea nr. 53/2003, cu modificările ulterioare, consilierul juridic poate negocia prestaţii suplimentare în bani reprezentând clauza de mobilitate şi clauza de confidenţialitate.
(3) În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a Statutului profesiei de consilier juridic, autorităţile publice, instituţiile şi celelalte persoane juridice de drept public sau privat vor opera modificările prevăzute de prezentul statut cu privire la încadrarea, salarizarea, stabilirea statutului, a drepturilor şi obligaţiilor consilierilor juridici pe care i-au numit sau i-au angajat.
IV. ORGANIZAREA PROFESIEI DE CONSILIER JURIDIC
A. Organizarea şi funcţionarea Colegiului Consilierilor Juridici
Art. 61. – (1) Colegiul teritorial este organizaţia profesională creată pentru toţi consilierii juridici asociaţi în această formă de organizare dintr-un judeţ sau din municipiul Bucureşti, indiferent de ramura, domeniul de activitate ori locul exercitării profesiei, ce asigură organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic în mod unitar şi apără drepturile şi interesele legitime ale consilierilor juridici.
(2) Colegiul teritorial este persoană juridică de interes general şi are sediul în oraşul de reşedinţă al judeţului, respectiv în municipiul Bucureşti.
(3) Colegiul teritorial are patrimoniu şi buget propriu. Patrimoniul Colegiului poate fi folosit în activităţi producătoare de venituri, în condiţiile dreptului comun.
(4) Contribuţia consilierilor juridici la realizarea bugetului propriu este stabilită de fiecare colegiu.
(5) Colegiul teritorial activează în baza statutului propriu.
Art. 62. – Organele de conducere ale colegiilor teritoriale sunt stabilite în statutele proprii.
Art. 63. – Atribuţiile şi răspunderile organelor de conducere ale colegiilor teritoriale sunt stabilite în statutele proprii.
Art. 64. – În cadrul fiecărui colegiu funcţionează un secretar general şi un trezorier, o comisie de cenzori compusă din 3-5 membri şi o comisie de disciplină formată din 3-5 membri, a căror atribuţii sunt stabilite prin regulamentele proprii de funcţionare aprobate de Adunarea generală a Colegiului, în baza hotărârilor Consiliului U.C.C.J.R.
Art. 65. – Colegiile teritoriale înfiinţate după constituirea U.C.C.J.R. devin membre cu drepturi şi obligaţii egale prin asociere.
Art. 66. – Decanii acestor colegii sunt de drept membri în Consiliul U.C.C.J.R.
B. Uniunea Colegiilor Consilierilor Juridici din România
Art. 67. – (1) U.C.C.J.R. este formată din toate colegiile consilierilor juridici din România şi cuprinde toţi consilierii juridici înscrişi în Tabloul acestora, cu drept de
exercitare a profesiei de consilier juridic şi are drept scop organizarea unitară a exercitării profesiei de consilier juridic în România.
(2) U.C.C.J.R. este persoană juridică de interes general, are patrimoniu şi buget propriu.
(3) Bugetul U.C.C.J.R. se formează din contribuţiile colegiilor în cotele stabilite de Congresul U.C.C.J.R.
(4) Patrimoniul U.C.C.J.R. poate fi folosit în activităţi producătoare de venituri, în condiţiile dreptului comun.
Art. 68. – (1) Organele de conducere ale U.C.C.J.R. sunt:
a) Congresul Colegiilor Consilierilor Juridici din România;
b) Consiliul U.C.C.J.R.;
c) biroul executiv;
d) preşedintele;
e) prim-vicepreşedintele;
f) vicepreşedinţii.
(2) În structura centrală a U.C.C.J.R. funcţionează:
a) secretarul general;
b) Comisia centrală de cenzori;
c) Comisia centrală de disciplină;
d) Comisia metodologică de organizare şi exercitare a profesiei de consilier juridic;
e) aparatul tehnic administrativ.
Art. 69. – (1) Congresul Colegiilor Consilierilor Juridici din România este constituit din câte un delegat pentru 100 de consilieri juridici din fiecare colegiu şi decanii colegiilor.
(2) Congresul ordinar se întruneşte anual, la convocarea Consiliului U.C.C.J.R. sau la convocarea preşedintelui U.C.C.J.R.
(3) La cererea a cel puţin unei treimi din numărul colegiilor, Consiliul U.C.C.J.R. este obligat să convoace congresul în şedinţă extraordinară, în maximum 10 zile de la solicitarea acestora.
Art. 70. – (1) Convocarea congresului ordinar se face cu cel puţin o lună înainte de data stabilită, prin înştiinţarea în scris a colegiilor şi prin publicarea într-un ziar central.
(2) Consiliile colegiilor sunt obligate să afişeze data convocării şi ordinea de zi la sediul colegiului şi la instanţele judecătoreşti din raza teritorială a acestora.
(3) Colegiile teritoriale sunt obligate să îşi aleagă delegaţii cu cel puţin 10 zile înainte de congres.
(4) Congresul este legal constituit în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi şi adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
(5) Fiecare colegiu are drept la un singur vot în Congresul U.C.C.J.R.
Art. 71. – Congresul U.C.C.J.R. are competenţele prevăzute în Statutul U.C.C.J.R.
Art. 72. – (1) Consiliul U.C.C.J.R. este constituit din decanii colegiilor teritoriale.
(2) Mandatul membrilor Consiliului U.C.C.J.R. este de 4 ani. În cazul încetării mandatului unuia dintre ei, înlocuitorul său execută diferenţa de mandat. Înlocuitorul este desemnat de adunarea generală a colegiului teritorial.
(3) Consiliul U.C.C.J.R. se întruneşte trimestrial sau ori de câte ori este nevoie, la convocarea preşedintelui U.C.C.J.R. Convocarea se face cu cel puţin 10 zile înainte de data şedinţei.
(4) La cererea a cel puţin unei treimi din numărul membrilor consiliului sau în situaţii excepţionale, preşedintele U.C.C.J.R. va convoca consiliul în şedinţă extraordinară în cel mult 5 zile de la data solicitării sau a evenimentului justificativ.
(5) Consiliul U.C.C.J.R. lucrează în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi şi adoptă hotărâri valabile cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
(6) Fiecare colegiu teritorial are drept la un singur vot în şedinţele Consiliului U.C.C.J.R.
Art. 73. – Consiliul U.C.C.J.R. are atribuţii şi competenţe stabilite prin Statutul U.C.C.J.R.
Art. 74. – Biroul Executiv al U.C.C.J.R. este format din preşedintele şi prim-vicepreşedintele U.C.C.J.R., precum şi din cei 3 vicepreşedinţi aleşi de Congresul U.C.C.J.R. dintre membrii săi pentru un mandat de 4 ani. Unul dintre vicepreşedinţi, stabilit la propunerea preşedintelui, îndeplineşte funcţia de secretar al Biroului executiv al U.C.C.J.R.
Art. 75. – Biroul executiv al U.C.C.J.R. are atribuţiile şi competenţele stabilite prin Statutul U.C.C.J.R.
Art. 76. – Preşedintele U.C.C.J.R. are următoarele atribuţii:
a) reprezintă U.C.C.J.R. în relaţiile cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi din străinătate;
b) încheie convenţii şi contracte în numele U.C.C.J.R., cu autorizarea Biroului executiv al U.C.C.J.R.
c) convoacă şi conduce şedinţele Consiliului U.C.C.J.R. şi ale Biroului executiv;
d) ordonanţează cheltuielile bugetare şi extrabugetare ale U.C.C.J.R.
e) semnează actele consiliului şi ale Biroului executiv.
Art. 77. – Prim-vicepreşedintele U.C.C.J.R. este înlocuitorul de drept al preşedintelui U.C.C.J.R. şi are următoarele atribuţii:
a) coordonează şi organizează activitatea curentă a departamentelor profesionale şi administrative ale U.C.C.J.R.;
b) supraveghează relaţiile dintre structurile centrale ale profesiei şi colegiile teritoriale, precum şi relaţiile dintre acestea din urmă;
c) acordă sprijin şi ajutor colegiilor în relaţiile lor cu autorităţile centrale şi locale.
Art. 78. – Vicepreşedinţii U.C.C.J.R. sunt în număr de 3 şi sunt înlocuitori ai preşedintelui, în lipsa prim-vicepreşedintelui, în ordinea stabilită de către acesta.
Art. 79. – Vicepreşedinţii U.C.C.J.R. coordonează şi îndrumă activitatea curentă a colegiilor.
Art. 80. – Secretarul general al U.C.C.J.R. este ales de Congresul U.C.C.J.R. şi îndeplineşte sarcinile stabilite de Biroul executiv al U.C.C.J.R. Mandatul acestuia este de 4 ani.
Art. 81. – În structurile centrale de conducere ale profesiei de consilier juridic: Consiliul U.C.C.J.R., Biroul executiv al U.C.C.J.R., preşedintele, prim-vicepreşedintele şi vicepreşedinţii U.C.C.J.R. durata mandatului în funcţie este de 4
ani şi orice titular de mandat poate fi reales în aceeaşi sau în altă funcţie din aceste structuri centrale de conducere.
Art. 82. – (1) Comisia centrală de cenzori a U.C.C.J.R. se compune din 3-5 membri aleşi de către Congresul U.C.C.J.R., pentru un mandat de 4 ani, dintre care unul are calitatea de contabil autorizat sau de expert contabil.
(2) Comisia centrală de cenzori are obligaţia verificării trimestriale a activităţilor economico-financiare ale U.C.C.J.R. şi dispunerii măsurilor necesare bunei administrări a patrimoniului U.C.C.J.R.
(3) Comisia centrală de cenzori funcţionează în baza regulamentului propriu, validat de Congresul U.C.C.J.R.
Art. 83. – (1) Comisia centrală de disciplină a U.C.C.J.R. este alcătuită din 5-9 membri, aleşi de Congresul U.C.C.J.R. pentru un mandat de 4 ani.
(2) Membrii Comisiei centrale de disciplină se aleg dintre consilierii juridici cu o vechime mai mare de 10 ani în activităţi juridice.
(3) Comisia centrală de disciplină îşi organizează, îşi ţine evidenţele, îşi desfăşoară lucrările şi funcţionează în baza regulamentului propriu, validat de Congresul U.C.C.J.R.
Art. 84. – Comisia metodologică de organizare şi exercitare a profesiei de consilier juridic este alcătuită din 7-9 membri aleşi de Congresul U.C.C.J.R. şi funcţionează în baza regulamentului propriu, validat de Congresul U.C.C.J.R.
Art. 85. – Cheltuielile necesare participării membrilor Consiliului U.C.C.J.R., a membrilor Biroului executiv al U.C.C.J.R. şi a membrilor comisiilor centrale de cenzori, de disciplină şi comisiei metodologice la şedinţele acestor organe se suportă de fiecare colegiu.
V. DISPOZIŢII FINALE
Art. 86. – Prezentul statut va fi pus în aplicare astfel:
a) în termen de 30 de zile de la adoptarea prezentului statut, conducerile colegiilor vor înainta U.C.C.J.R. datele şi documentele necesare înscrierii în evidenţe a consilierilor juridic definitivi şi stagiari;
b) în termen de 45 de zile de la adoptarea statutului, Consiliul U.C.C.J.R. şi comisiile U.C.C.J.R. vor adopta regulamentele profesionale care vor fi comunicate colegiilor teritoriale;
c) prezentul statut va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, pentru punerea în aplicare a Legii nr. 514/2003.
Art. 87. – După publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentului statut, consultanţa, redactarea, avizarea pentru legalitate şi contrasemnarea actelor juridice, asistenţa şi reprezentarea juridică a instituţiilor, autorităţilor publice, a persoanelor juridice se vor realiza numai de către consilierii juridici înscrişi în Tablou.
Art. 88. – Însemnele corpului profesional, insigna şi legitimaţia consilierului juridic, modelul ştampilelor colegiilor şi ale consilierilor juridici, precum şi modelul împuternicirilor de reprezentare juridică sunt cuprinse în anexele nr. 1-7*) care fac parte integrantă din prezentul statut.
Anexele nr. 1-7 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, împreună cu prezentul statut.
Art. 89. – Depăşirea termenelor de plată a taxelor şi cotizaţiilor profesionale atrage obligaţia de plată a majorărilor de întârziere în cuantum de 0,5% aplicat la suma datorată pentru fiecare zi de întârziere.
Art. 90. – Consilierul juridic este dator să îşi decline calitatea şi să îşi probeze identitatea cu actul “Legitimaţie de consilier juridic” în faţa tuturor instanţelor judecătoreşti de orice grad, instituţiilor şi autorităţilor statului şi a altor consilieri juridici şi avocaţi cu care intră în contact cu prilejul îndeplinirii actelor specifice profesiei.
Art. 91. – Conflictele de orice natură dintre consilierii juridici sau dintre consilierul juridic şi avocaţi, magistraţi ori alte autorităţi publice se aduc de îndată la cunoştinţă, în scris, decanului colegiului, de către consilierul juridic în cauză, care va decide asupra măsurilor ce trebuie luate.
Art. 92. – Prezentul statut a fost adoptat de Congresul Extraordinar al Colegiilor Consilierilor Juridici din România din data de 6 martie 2004, prin reprezentanţii legali, şi intră în vigoare la data adoptării, urmând a fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.